Gazeta de Nord-Vest

prof. Ioan Toma · Junior Data inscrierii: 03/Feb/2007 Mesaje: 1

Prin Programul de Vecinãtate România-Ucraina 2004-2006
O PUNTE DE LEGÃTURÃ ÎNTRE ROMÂNI
CU BANI EUROPENI

Aderarea României la Uniunea Europeanã înseamnã un sistem complex de obligaþii ºi oportunitãþi. Pe de o parte, restricþiile impuse de normele europene în diverse domenii, costurile deloc nesemnificative impuse de efortul aderãrii, iar, pe de altã parte, sumele ameþitoare puse la dispoziþie de instrumentul Fondurilor Structurale se constitutie în tot atâtea motive de responsabilizare ºi determinare. Numai cã nimic nu se face de la sine, totul presupune muncã, efort, implicare ºi o dozã de sacrificiu. Cuvinte familiare, numai cã prea puþin caracteristice României.
Dar aderarea la UE mai oferã o ºansã a cãrei valorificare depinde doar de noi înºine. Pânã la 1 ianuarie 2007, graniþa UE se oprea la frontiera comunã cu Ungaria. Programul PHARE CBC era operaþional doar pentru cele câteva judeþe din proximitatea statului ungar, printre care ºi Satu Mare.
Ani de zile am fost spectatorii impasibili ai modului în care, sub umbrela programelor comunitare regionale, maghiarii ºi-au fãcut ºi continuã sã-ºi facã mendrele propriului interes, prea puþin ori chiar în contra beneficiului comun, al tuturora. O lecþie de solidaritate care ar trebui nu doar sã ne indigneze, ci ºi sã ne facã invidioºi, sã ne stimuleze.
Astfel, nu cu mult timp în urmã, a avut loc lansarea componentei 2005 a Programului de Vecinãtate România-Ucraina 2004-2006, prin intermediul cãruia sunt alocate 11,4 milioane de euro pentru finanþarea unor proiecte cu impact transfrontalier. Satu Mare este, prin poziþionarea sa geograficã, inclus în zona de eligibilitate a aplicanþilor, alãturi de Maramureº, Suceava, Botoºani ºi Tulcea.
Ca un element de noutate pentru acest an, Biroul Regional de Cooperare Transfrontalierã Suceava, managerul acestei linii de program, a anunþat cã vor fi organizate douã întâlniri pentru diseminarea informaþiilor legate de condiþiile de finanþare ºi pentru încheierea, întãrirea unor parteneriate prin care sã poatã fi iniþiate proiecte în cadrul programului. întâia dintre întâlniri se va desfãºura la Cernãuþi, în 16 februarie, iar cea de-a doua, care ne intereseazã mai mult, va vea loc la Ujgorod, pe 19 februarie.
Experienþa anului trecut ne spune cã din 56 de proiecte depuse per total, 10 au foat acceptate înspre finanþare din judeþul Satu Mare. Cel mai de anvergurã, în valoare de 800.000 de euro, aparþine Consiliului Judeþean, prin intermediul acestuia urmând sã fie reabilitatã infrastructura ºi modernizat punctul vamal de trecere a frontierei dintre Halmeu ºi Diakovo.
Cele mai importante proiecte în derulare aparþin însã Camerei de Comerþ ºi Industrie Satu Mare ºi Primãriei Satu Mare, prin intermediul acestora urmând a fi puse bazele unui dialog, al unor cooperãri ulterioare în domeniul economic ºi socio-cultural, instituþional ce ar veni sã acopere o penurie care lãsa impresia cã, deºi vecini, nu ne-ar despãrþi un râu precum Tisa, ci parcã un ditamai ocean.
Ce va fi pentru licitaþia de anul acesta, rãmâne de vãzut. Pânã acum, a avut loc o sesiune de prezentare a programului, iar o alta de clarificare va fi organizatã în incinta Consiliului Judeþean marþi, 6 februarie, ora 10. A reþinut atenþia faptul cã numãrul participanþilor la întrunirea de prezentare a fost îndeajuns de redusã, în special în privinþa administraþiilor locale teritoriale.
Într-un fel, o asemenea apatie pare explicabilã. Spre exemplu, sub auspiciile prefectului judeþului Suceava, a fost organizatã o întâlnire la care au participat oficialitãþi de la Cernãuþi, dar ºi ataºatul pe nereguli economice al Ucrainei la Bucureºti. De asemenea, preºedintele Consiliului Judeþean Suceava a organizat o întâlnire cu primarii din localitãþile din proximitatea graniþei instruindu-i cu privire la necesitatea ºi importanþa iniþierii unor proiecte de cooperare transfrontalierã. Motivul? Nu doar probabilitatea unei consolidãri socio-economice ºi administrative proprii, ci ºi faptul cã în Ucraina trãiesc peste 500.000 de români, chit cã unii au fost botezaþi drept „moldoveni” de cãtre autoritãþile ucrainene, cea mai mare parte dintre conaþionalii noºtri fiind concentraþi în regiunea Cernãuþiului, în zona Bucovinei aflatã azi pe teritoriul Ucrainei.
În Transcarpatia, trãiesc peste 30.000 de români de care, acum, ne mai leagã ºi un pod, cel dintre Sighetul Marmaþiei ºi Slatina, recent inaugurat cu fast prezidenþial de Traian Bãsescu ºi omologul sãu ucrainean, Viktor Iuscenko. Cu toate acestea, pânã în prezent, doar Inspectoratul ªcolar Judeþean Satu Mare a iniþiat un proiect de cooperare care sã implice comunitatea noastrã de acolo. De ce? Pentru cã în loc sã procedeze întocmai ca mai marii suceveni, capii administraþiei judeþene Satu Mare au alte preocupãri. Fiecare încearcã sã-ºi vadã cât mai în surdinã de propriile afaceri facilitate de postura în care se aflã prin natura funcþiei ocupate. În plus, dacã nu se lasã cu chermezã, Radu Bud preferã sã fie un prefect discret ºi extraordinar de oficial, neimplicat prea mult în actul de administraþie, decât atât cât îi este strict trasat prin fiºa postului, de parcã a fi reprezentantul Guvernului în teritoriu nu înseamnã a-i promova ºi aplica strategiile în toate planurile. La rândul sãu, Stefan Szabo a rãmas acelaºi împãtimit partizan al refernului „Go west!”, unde altundeva decât spre Ungaria, preferând sã încheie o asociere regionalã la Fehergyarmat, cu toate cã nimeni nu-i înþelege utilitatea efectivã pentru judeþ, gestul (marcat de includerea in delegaþie exclusiv a ciracilor domniei sale) nefiind decât o confirmare a punerii necondiþionate a pãrþii maghiare a administraþiei noastre la dispoziþia statului ungar.
În aceste condiþii, nu-i de mirare cã relaþia cu Ucraina suferã, cã românii noºtri de acolo sunt într-un fel lãsaþi de izbeliºte! Dacã principalele instituþii, alãturi de organizaþiile societãþii civile, în valoarea Sãtmarului de avanpost al interesului naþional în relaþia cu aceºtia, nu-ºi exercitã funcþia lor vitalizantã, înseamnã cã totul nu e decât o parodie de prost gust a unui stat european! E adevãrat, se poate invoca faptul cã cei din Transcarpatia sunt mai degrabã aparþinãtori Maramureºului istoric, dar, prin filiaþie, cândva de toate sunt ROMÂNI! Iar dacã e posibil sã ne ajutãm reciproc prin aceastã oportunitate a programului PHARE CBC, a o rata e echivalent cu o renunþare impardonabilã la istorie, la noi înºine! Pe 19 februarie, românii din Transcarpatia ne aºteaptã la Ujgorod sã dãm mâna împreunã!

TRASNEA · Trimis: 03/02/2007 22:20 Titlul subiectului: Raspuns

Domnule profesor,este inaltator gestul dvs,prin care vreti sa sensibilizati opinia publica cu privire la problemele fratilor nostii ( romani din acelasi sange ca si noi) din Ucraina!Si in Republica Moldova sunt romani si in Bulgaria sunt romani si in Ungaria sunt romani si in Serbia sunt romani! Peste tot in lume sunt romani!Cu totii acesti romani, din afara granitelor sufera ,datorita uitarii la care i-au supus fratii lor din Romania! I-am uitat poate si datorita faptului ca asa am fost condamnati de regimul comunist,sa traim in tacere,intuneric si uitare! I-am uitat si datorita greutatilor si luptei pentru ziua de maine la care ne-au condamnat actualii politicieni!I-am uitat............ si ar trebui sa ne fie rusine!
Drama care o traiesc acesti frati ai nostrii este imensa!In fapt ei se simt renegati si de rusi si de romani! Citeam cu ceva timp in urma un interviu cu un roman din Ucraina ( tot profesor) si dansul spunea la un clipă dat ca de fapt ei ( romanii din ucraina) sunt dispretuiti si de romani si de ucraineni! Citez din memorie spusele profesorului de care aminteam: " La cine sa ma duc sa-i spun frate? Romanului care-mi spune rus nenorocit,sau ucraineanului care ma face roman prostovan!"
_________________
Pierzi toate incercarile pe care nu le faci !