Gazeta de Nord-Vest

satmar · Junior Data inscrierii: 31/Dec/2007 Mesaje: 2

În ultimul timp s-a pus în discuţie problema troleibuzelor din Satu Mare, existînd două variante luate în discuţie: păstrarea /extinderea reţelei electrice a troleibuzelor sau desfiinţarea acestora. Decizia aparţine Consiliului Local şi este nevoie de o fundamentare bine pusă la punct.
Organizaţia Non-Guvernamentală TRANSIRA consideră că transportul electric trebuie îmbunătăţit şi extins, avînd nenumărate exemple în acest sens (cele mai recente, oraşele Szeged şi Debrecen din Ungaria, Timişoara, Cluj Napoca, Craiova, Oneşti, Ploieşti, etc. –din ţara noastră). Este de neconceput ca un pol de creștere urbană să nu beneficieze de transportul electric, economic, ecologic şi ergonomic. În plus, in portofoliul de probleme identificat cândva de alegerile locale, prin sondarea publicului, 41,6% dintre repondenţi solicitau reînfiinţarea liniilor de troleibuz.
Investiţia privind linia de troleibuz cuprindea trei etape, din care s-au realizat numai două. În întâia etapă s-a realizat linia Gara Ferăstrău –Gara şi conexiunea cu depoul iar în etapa a doua s-a creat legătura liniei iniţiale cu cartierul Micro 16.
Investiţiile s-au concretizat prin fonduri guvernamentale, reţeaua de troleibuz fiind executată la standarde tehnice ridicate. Cu această ocazie s-au construit o substaţie de redresare, un atelier modern de reparaţii, modernizîndu-se iluminatul public, semnalizarea rutiera, etc.
Etapa a treia nu s-a mai realizat, investiţia fiind oprită în mod nejustificat. Această etapă ar fi dat valoare economică investiţiei deja realizate, prin racoradrea altor cartiere şi a zonei industriale de linia existentă. Lucrările au fost demarate pe bul. Octavian Goga dar au fost stopate brusc.
“Troleibuzele sînt ineficiente”. Astea sînt declaraţii ale unor factori locali de decizie. Dimpotrivă, troleibuzul, ca sistem de transport este cel mai ieftin şi mai ecologic dintre sistemele de transport. Nerealizarea etapei a treia a investiţiei iniţiale a condus la nerentabilitatea traseelor de troleibuz.
Considerăm că finalizarea proiectului de extindere a transportului electric cu troleibuze este necesar şi stă la îndemîna Primăriei şi a Consiliului Local Satu şi cerem implicarea instituţiilor respective.
Achiziţionarea unor troleibuze silenţioase şi economice, rezolvînd problema ambuteiajelor prin performanţele motorului electric, rezolvînd şi problema strigentă a înnoirii parcului auto, păstrînd preţul legitimaţiilor de călătorie constant o lungă perioadă de timp (Transurban Satu Mare are printre cele mai mari tarife din ţară, în timp ce oraşele cu transport electric au tarife moderate) reprezintă o strategie pe termen mediu ce trebuie definitivată şi implementată. Proiectele necesare se vor realiza cu specialiştii Transurban SA iar finanţarea se poate asigura prin fonduri proprii, resurse guvernamentale sau fonduri europene.

satmar · Junior Data inscrierii: 31/Dec/2007 Mesaje: 2

Troleibuze pentru Satu Mare: economie, ergonomie, ecologie

- Troleibuzul este un mijloc de transport cu grad de poluare fizico –chimică zero şi cu poluare fonică cumplit de scăzută;
◦ Se elimină efectul “tunelului de poluare”, ameninţarea cea mai mare a aglomerărilor urbane
◦ Prin utilizarea a 50 de troleibuze, în detrimentul a 50 de autobuze, NU se degajă în ambianță 4.500 tone dioxid de carbon anual

- Sistemul de transport cu troleibuzul este mult mai ieftin decît cel cu autobuzul;
◦ S-a realizat un studiu în Solingen, oraş ce dispune de 80 de troleibuze, dar are şi autobuze. Costurile pe kilometru pentru un autobuz sînt de 1,46 euro. Costurile pentru troleibuz (incluzînd şi sistemul de captare al curentului) sînt de 1,49 euro. Însă, troleibuzele moderne au un sistem recuperativ de energie, “aruncînd” în reţea curentul electric creat atunci cînd rulează în relanti. Cu acest sistem implementat, troleibuzul consumă doar 1,39 euro /kilometru
◦ Se foloseşte alimentarea cu energie electrică. Procedeele de obţinere a acesteia sînt mai puţin poluante decît cele de obtinere a benzinelor şi motorinelor. În plus, se mută poluarea în afara aglomerărilor urbane. Mai mult, se studiază probabilitatea obţinerii energiei electrice pentru troleibuze sau tramvaie prin prelucrarea deşeurilor municipale sau cu susținerea energiei solare sau eoliene
◦ Alte variante de propulsie a vehiculelor sînt fie mult mai scumpe (motoarele acţionate cu hidrogen. Se obţine hidrogenul necesar prin electroliza apei, fiind utilă o pilă electrică cu electrozi de platină), fie mai poluante pe termen mediu (“bio-dieselul”. Culturile mari de rapiţă deşertifică aproape ireversibil suprafeţe foarte mari de teren. Germania, ce a implementat acest sistem de propulsie, face paşi hotărîţi în sensul renunţării la acesta, bazîndu-se tot pe tramvaie sau troleibuze)
◦ Preţul curentului electric a avut o evoluţie liniară, lentă. În schimb, datorită epuizării resurselor minerale, preţul motorinei este în continuă creştere
◦ Investiţiile iniţiale în infrastructura de troleibuz sînt aproximativ duble faţă de infrastructura de autobuz. Însă, durata de viaţă a troleibuzului faţă de autobuz este dublă, costurile de întreţinere şi exploatare ale troleibuzului fiind mai mici
◦ S-a constatat evoluția mai rapidă, socio –economică, a zonelor deservite de către troleibuz.
◦ Se elimină şi posibilitatea furtului de combustibil

- Sistemul de transport cu troleibuzul este mult mai fiabil. Troleibuzul are o mobilitate foarte mare în trafic, datorată calităţilor motorului electric, dar şi a unei reţele electrice bine puse la punct. Troleibuzele moderne sînt dotate cu motor auxiliar şi cu decuplare –recuplare pneumatică a captatorilor, reducînd astfel riscurile unor posibile avarii, putînd să circule pe distanţe deosebit de mari scutit de a fi cuplate la reţeaua electrică;

- Prezentul şi viitorul sînt ale troleibuzului
◦ În ultimii ani s-au introdus troleibuze sau reţeaua de troleibuze a fost extinsă în Roma, Lecce, Genova, Milano, Landskrona, Castellon de la Plana, Zurich, Geneva, Lucerna, Lyon, Limoges, Arnhem, Linz, Salzburg, Solingen, Esslingen, Bratislava, Brno, Budapesta, Szeged, Debreţin, Lublin, Atena, Bergen, Atena, Beijing, Quito, Vancouver, Wellington, Mendoza, Sao Paolo, Bucureşti, Timişoara, Galaţi, Oneşti, Craiova, Baia Mare, Ploieşti, etc.
◦ Se vor introduce destul de curînd troleibuze în Leeds, Barquisimeto, Graz, Klagenfurt, Leipzig, alte oraşe din Germania, Marea Britanie şi Italia studiind posibilitatea reintroducerii troleibuzului.

Organizaţia non –guvernamentală TRANSIRA are ca scop promovarea şi implementarea conceptului de transport urban durabil, militînd pentru introducerea, păstrarea sau dezvoltarea sistemelor de transport ecologic.
www.transira.ro